De atmosfera
Mai ales in perioada cand mama e cea care alimenteaza gurita cu lingurita.
Mai ales in perioada cand mama e cea care alimenteaza gurita cu lingurita.
Rimele, poezelele si cantecelele
ad-hoc imi plac tare, caci ele prind exact ideea momentului:
“ Vine-un soldatel pe drum/
Uite-l, uite-l chiar acum/ A ajuns si bate-n poarta/ Cioc-cioc-cioc / Na, ca-i
blocata/ Oare merge-n alta casa… ba-i deschisa/ Uite-l lasa… A intrat/ S-a
asezat…” Ma rog, asta e o varianta... cam asa arata,
niste rime simpliste si foarte adaptate la ce se petrece pe moment.
“Brocolli s-a-mprietenit cu
orezu-ngalbenit/ Si s-au asezat acum, sa vorbeasca… chiar pe drum/ casca,
casca/ c’altfel pleaca…”
La luatul siropelelor (mai putin
placut in perioada racelilor) avem deja un ritual, dat de un astfel de
cantecel. Desi nu e necesar sa fiu intotdeauna “convinsa”, imi place sa strang
buzele si sa refuz, pana nu aud lingurita incarcata cu sirop cantand: “Vine,
vine-o albinuta/ Uite-o floricica/ Nu e, nu e, nu e-o floare?/ Pleaca la
plimbare… si gaseste alta floare…” dar aici se desfac buzele, se casca gurita,
de teama ca lingurita sa nu fie inghitita de cealalta floare pe care mama
pretinde ca a gasit-o pe perete, pe frigider etc etc. “Uite, s-a deschis portita! Bravooo!"
Gee, e adevarat ca atunci cand insist sa stau prea mult cu gura inchisa, mama devine mai serioasa: "Maaaaaraaa, hai deschide portita, ca-mi curge siropul!".
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu