De defulare
Aceste jocuri au inceput cu multe
luni in urma si acum variantele sunt mult imbogatite, dar baza porneste de aici:
Varianta despre Suparare, necaz
“Eu: Esti suparata?
Mama: Nu, nu sunt suparata…
Eu: Ba esti suparata, plangi!
Mama: OOOOOOhohohooooo, sunt suparata ca nu am reusit azi-noapte sa
dorm foarte bine si acum mi-e tare somn! [sau, in alte cazuri, ii e tare foame
etc. etc.]
Eu: O managai. Haide, am eu grija de tine, o sa dormi/ mananci
imediat, iti trece…”
Varianta despre Ne-putinta, ne-stiinta
“Eu: Nu stii sa faci asta? [sa zicem ca mami vrea sa taie cu
foarfeca, sa se pieptene etc. - ceva ce tocmai intentiona sa faca].
Mama: Immm… Nu stiu, da,
cred ca nu stiu…
Eu: Vrei sa te-nvat eu?
Mama: Daaaaaa! Cu ton rugator, ca o prostuta neajutorata.
Eu: Haide, te-nvat eu, nu mai fi suparata, nu mai plange,
uite-asaaaaaa se face…”
Ce bine e sa te simti puternic, in forma!
Varianta despre Durere
“Eu: Te doare burtica?/ Nu ti-e bine?
Mama: Daaaaaaaa, cred ca mi-e foame, ma doare burtica de foame..
Eu: Uite, iti dau o pastiluta/ un praf magic/ punem un plasture
etc. si-ti trece. Gata, nu mai plange.”
Jocul de-a alinatul mamei ma ajuta
teribil sa ma scutur de ceea ce m-a suparat/ frustrat/durut pe parcursul zilei.
Acum il jucam cu dexteritate, repede-repede, in diverse combinatii, cu alte jocuri etc. Dar e important ca mama a stiut sa ajunga in
acest punct, in care acum ii propun eu direct sa-l jucam si stiu exact ce vreau sa se-ntample-n
joc.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu